Pe 31 martie 2026, Centrul Cercetări Demografice ”Acad.Gh.Paladi” al Institutului Național de Cercetări Economice al ASEM,a organizat masa rotundă „Consumul de alcool în Republica Moldova: modele de consum, factori asociați și implicații pentru sănătatea publică” în care s-a prezentat o analiză aprofundată asupra consumului de alcool și impactului demografic în Republica Moldova.
Evenimentul a reunit peste 40 de participanți din mediul academic, reprezentanți ai instituțiilor responsabile de politici, specialiști în sănătate publică și reprezentanți ai instituțiilor partenere – Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, USMF „Nicolae Testemițanu”, UNFPA Moldova, ANSP, Dispensarul Republican de Narcologie.
În cadrul evenimentului, dr. Mariana Crășmaru, cercetător științific coordonator, și Vitalie Știrba, drd., cercetător științific, au prezentat rezultatele unei analize complexe realizată pe baza datelor Organizației Mondiale a Sănătății și a studiilor naționale recente, oferind o imagine detaliată asupra factorilor demografici, sociali și comportamentali care influențează tiparele de consum de alcool.
Prezentările au fost urmate de o discuție moderată de dr. hab. Olga Gagauz, șef al Centrului Cercetări Demografice, care a evidențiat importanța interpretării corecte a datelor statistice și a integrării perspectivei demografice în evaluarea politicilor publice.
Constatări principale
- Consumul de alcool în Republica Moldova rămâne ridicat, în ciuda unei ușoare scăderi statistice (circa 14 litri per capita, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății)
- Alcoolul neînregistrat (alcool produs în gospodării) are o pondere semnificativă și distorsionează indicatorii oficiali.
- Scăderea aparentă a consumului de alcool pe cap de locuitor nu reflectă neapărat o reducere reală a consumului individual. Această tendință este determinată în principal de îmbătrânirea populației și de reducerea ponderii grupurilor tinere, care sunt, în mod tradițional, mai active în consumul de alcool.
- Îmbătrânirea populației contribuie la scăderea aparentă a consumului de alcool per capita, fără o reducere reală a consumului individual, dar un rezultat al reducerii ponderii grupurilor tinere în totalul populației, de regulă mai active în consum.
- Bărbații, persoanele cu educație scăzută și șomerii sunt categoriile cele mai expuse riscului de consum excesiv.
- Mortalitatea alcool-indusă este în scădere, dar rămâne un factor important în diferențele de speranță de viață între sexe.
- Este necesară îmbunătățirea metodologiei de estimare și ajustarea analizelor la structura demografică a populației.
Evenimentul face parte din Subprogramul de Cercetare 030102: „Tranziția demografică în Republica Moldova: particularități, implicații socioeconomice și consolidarea rezilienței demografice (2024–2027)”.
