La 22 octombrie 2026, Centrul Cercetări Demografice „Academician Gheorghe Paladi” al Institutului Național de Cercetări Economice al ASEM a organizat masa rotundă „Prezentarea prognozei cererii de asistență socială până în anul 2040”. Evenimentul a adus în discuție creșterea nevoilor de îngrijire ale populației și capacitatea serviciilor sociale de a răspunde acestora, în contextul îmbătrânirii demografice și al depopulării.
Întâlnirea online a reunit circa 66 de participanți: reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ai agențiilor teritoriale și structurilor locale de asistență socială, ai primăriilor, organizațiilor comunitare și mediului academic. Participarea actorilor implicați în elaborarea politicilor și în furnizarea serviciilor a permis examinarea rezultatelor cercetării în raport cu dificultățile întâlnite în comunități și cu necesitățile de planificare instituțională.
Rezultatele prognozei elaborate în cadrul proiectului „Îmbătrânirea demografică și sustenabilitatea sistemelor sociale” (2025–2026) au fost prezentate de Olga Gagauz, , dr.hab., conf.cercet., șefa Centrului Cercetări Demografice „Academician Gheorghe Paladi”.
Rezultatele indică o creștere substanțială a necesarului de îngrijire până în 2040:
• Numărul persoanelor de 60 de ani și peste cu dificultăți funcționale severe ar putea crește de la aproximativ 192 de mii în 2026 la 241,5 mii în 2040, potrivit scenariului mediu — o majorare de circa 25%.
• Numărul persoanelor în vârstă care ar putea necesita ajutor permanent este estimat să crească de la circa 15 mii la 30–33 de mii, în funcție de scenariul demografic.
• Până în 2040, aproape fiecare al treilea locuitor al Republicii Moldova ar putea avea vârsta de 60 de ani și peste.
Creșterea mai rapidă a necesarului de ajutor permanent reflectă schimbările din interiorul populației în vârstă, în special sporirea numărului de persoane în vârstă. Prezentarea a evidențiat intensificarea acestor nevoi după anul 2030, ceea ce face necesară pregătirea din timp a personalului, a serviciilor și a resurselor financiare.
Calculele combină prognoza demografică pentru perioada 2025–2040, datele Recensământului populației și locuințelor din 2024 și date sociologice privind nevoile de ajutor în activitățile cotidiene. Estimările mențin constantă prevalența nevoilor specifice grupelor de vârstă, pentru a evidenția efectul schimbărilor numărului și structurii populației. Ele exprimă necesități potențiale de sprijin; accesarea serviciilor publice va depinde și de situația individuală, de sprijinul familial și de disponibilitatea altor forme de îngrijire.
O parte importantă a prezentării a vizat accesul la servicii în localitățile rurale. Migrația copiilor adulți, locuirea de unul singur și slăbirea rețelelor de ajutor reciproc reduc posibilitățile de îngrijire informală. În același timp, concentrarea serviciilor în centre mai mari și deficitul de personal pot crește distanța dintre persoana care are nevoie de sprijin și serviciul disponibil.
În acest context, au fost prezentate patru direcții de dezvoltare: planificarea pe baza nevoilor individuale, asigurarea accesului local și mobil, coordonarea responsabilităților între instituții și consolidarea echipelor și a finanțării. Îngrijirea la domiciliu, centrele de zi, echipele mobile și cooperarea dintre serviciile sociale și medicale au fost discutate ca soluții care trebuie adaptate particularităților fiecărei comunități. A fost subliniată și necesitatea păstrării proximității serviciilor și a continuității sprijinului în contextul reorganizării administrativ-teritoriale.
Discuțiile au evidențiat interesul pentru utilizarea prognozei în activitatea structurilor teritoriale. Natalia Negură, reprezentanta ATAS Nord-Vest, a descris practica anuală de cartografiere socială a vulnerabilităților și de colectare a informațiilor la nivelul fiecărei comunități. Aceasta a subliniat importanța identificării nevoilor efective ale persoanelor imobilizate, ale celor care locuiesc singure și ale celor fără sprijin familial și a solicitat rezultatele cercetării pentru fundamentarea strategiilor instituționale.
Totodată, a fost propusă colaborarea cu cercetătorii pentru evaluări la nivelul teritoriilor arondate de agențiile de asistență socială. O altă propunere a vizat abordarea integrată a vulnerabilităților familiale, inclusiv a situațiilor în care bunicii preiau îngrijirea copiilor rămași în țară după plecarea părinților peste hotare.
Pentru dezvoltarea unor analize teritoriale mai detaliate, dna Gagauz a evidențiat necesitatea datelor administrative dezagregate după vârstă, sex, mediu de reședință și limitări funcționale, precum și a informațiilor privind costurile serviciilor.
Prin această întâlnire, Centrul Cercetări Demografice „Academician Gheorghe Paladi” al INCE a oferit un cadru de prezentare și discutare a cercetării, orientat spre utilizarea datelor demografice în planificarea asistenței sociale până în anul 2040.
